Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe

Gânduri printre rânduri: Maniheismul între drugă şi tutuană

Carte de vacanţă şi nu prea, volumul Ioanei Nicolaie, Pelinul negru,  mi-a căzut în mână în pauza de sărbători si de lockdown.  Bine scrisă povestea spusă de Augustina curge uşor  întreruptă din când în când  de refrenul: “În 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactr al Centralei Atomoelectrice din Cernobîl…” Cauza negrelii pelinului se găseşte în aceste cuvinte ca şi cauza hadicapului povestitoarei.

Crescută într-o familie deosebit de numeroasă, cu o mamă istovită şi un tată alcoolic Augustina se vede pe sine când drugă când tutuană. M-au intrigat aceste cuvinte pe care nu le înţelegeam şi care sunt singurele cuvinte folosite la cuprins. Povestea are trei părţi bine delimitate în fazele vieţii Augustinei: acasă copiil neştiutor dar protejat de familie, la şcoala specială într-un mediu demn de Kafka si din nou acasă înfrăţită mai mult cu Guiţu decât cu oamenii.

Am căutat cuvintele şi iată ce am găsit:

Drugă –  Fus (mare și gros) pe care se pune fuiorul de tors urzeală 

Pentru tutuana nu am găsit nimic.

Tutuana şi Druga sînt două păpuşi din primii ani de viaţă ai Agustinei, prima, „frumoasă, înaltă şi deşteaptă”, cea de-a doua, „cheală şi cusută din cîrpe”. Prima reprezintă frumuseţea, bunătatea, ordinea iar a doua urâtul, răul , haosul.

Agustina va deveni drugă : “ „Numai că odată ce-ai ajuns drugă, nu e nici o cale să dai înapoi, chiar dacă un cuvînt nou, dislexie, bubuie din senin, ca un tunet.”

Aceasta a fost prima carte a autoarei pe care am citit-o. M-a convins şi cu siguranţă voi cătuta şi altele semnate de ea.

Ioana Nicolaie [1]A debutat editorial cu volumul de versuri Poză retușată, Editura Cartea Românească, 2000, în urma unui concurs de debut. A fost inclusă (cu numele Ioana Vlașin) în volumul colectiv Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 și în volumul experimental „40238 Tescani”, Editura Image, 1999, ambele nominalizate pentru premiile ASPRO. A apărut și în antologia Generația 2000, Editura Pontica 2004.

Este jurnalistă (colaborează la Tribuna învățământului) profesoară de literatură și predă scriere creativă. Ține ateliere de creativitate pentru copii. Vreme de câțiva ani a moderat Campionatul poveștilor la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Este membru fondator și director general al Fundației Melior prin care derulează din 2014 proiecte educativ-umanitare. A realizat până acum nu mai puțin de 16 Biblioteci Melior. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România.


[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Nicolaie

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: